Prin raportare la prevederile cadrului legal în materie, respectiv a art. 25 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale.
Suplimentar, conform prevederilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada de funcţionare a birourilor şi oficiilor electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar şi operatorii de calculator se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.
Având în vedere că pe perioada de funcționare a birourilor și a oficiilor electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar și operatorii de calculator se consideră detașați, arătăm că deținerea unei funcții publice simultan cu exercitarea calității membru în biroul electoral nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
Precizăm că prezentul răspuns reprezintă punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, regăsit în comunicatul privind unele măsuri de prevenție și conștientizare în contextul alegerilor Parlamentul European și pentru administrația publică locală din anul 2024, cu scopul prevenirii incompatibilităților ce pot surveni în procesul alegerilor, dar și în perioada post-electorală.