Centrul de informare pentru administrația publică locală „Etică, transparență și integritate”

Conform art. 5 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ”), asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice.

Organizarea și modul de funcționare a organelor asociației de dezvoltare intercomunitară sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate, conform art. 91 alin. (2) din Codul administrativ.

Totodată, la art. 91 alin. (5) din Codul administrativ se arată că „Adunarea generală alege dintre membrii săi președintele asociației de dezvoltare intercomunitară.”, Adunarea generală fiind organul de conducere „format din reprezentanții tuturor unităților administrativ-teritoriale asociate”, potrivit prevederilor art. 91 alin. (3) din Codul administrativ.

Mai mult, art. 132 din Codul administrativ prevede că unitățile administrativ-teritoriale „sunt reprezentate de drept în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (…) de către primari.”, aceștia având posibilitatea de a delega această calitate.

De asemenea, menționăm faptul că funcția de primar este incompatibilă cu „orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale” potrivit art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Din interpretarea prevederilor Capitolului IV „Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese” din Titlul VI „Mandatul de ales local” din Partea a III-a „Administrația publică locală” din Codul administrativ coroborat cu prevederile care vizează aleșii locali din titlul IV „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice” din Cartea I „Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției” din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, considerăm că o persoană poate deține, simultan, atât funcția de primar, cât și funcția de președinte al unei asociații de dezvoltare intercomunitară, fără a genera o stare de incompatibilitate.

Față de cele de mai sus, amintim că, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, interpretarea oficială a prevederilor legale se face de către autoritatea care a adoptat norma, Guvernul României, respectiv Agenția Națională de Integritate în cazul de față, ori de către instanță.

Din analiza prevederilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare „Legea nr. 176/2010”), precum și a prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare „Legea nr. 161/2003”), constatăm următoarele:

Ø  potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, respectiv ale art. 111 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, persoanele care exercită demnități și funcții publice au obligația de a întocmi, pe propria răspundere, și de a depune declarații de interese cu privire la funcțiile și activitățile pe care le desfășoară;

Ø  conform prevederilor art. 111 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 161/2003, respectiv ale Anexei nr. 2 la Legea nr. 176/2010, printre funcțiile și activitățile care se includ în declarația de avere se numără și „calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control, retribuite sau neretribuite, deținute în cadrul partidelor politice”.

Astfel, considerăm că o persoană care deține calitatea de membru într-un partid politic nu are obligația de a include această funcție în declarația de interese, indiferent dacă aceasta este remunerată sau neremunerată. Totuși, trebuie să aveți în vedere prevederile art. 111 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 161/2003, care arată că funcțiile de membru în organele de conducere, de administrare sau de control ale partidelor politice se includ în declarația de interese.

De asemenea, atragem atenția asupra faptului că depunerea, cu intenție, a declarațiilor de avere sau de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal, așa cum arată prevederile art. 28 din Legea nr. 176/2010, în timp ce nedepunerea declarațiilor de avere și de interese în termenele legale constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 176/2010.

Din interpretarea prevederilor Capitolului IV „Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese” din Titlul VI „Mandatul de ales local” din Partea a III-a „Administrația publică locală” din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ”,) coroborat cu prevederile care vizează aleșii locali din titlul IV „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice” din Cartea I „Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției” din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 161/2003”), considerăm că deținerea funcției de consilier local simultan cu funcția de președinte al unui composesorat nu generează o stare de incompatibilitate.

Totodată, trebuie verificat în ce măsură deținerea funcției de consilier local simultan cu funcția de președinte al unui composesorat ar putea genera o situație de conflict de interese, conform legii.

Astfel, potrivit prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul administrativ, „Alesul local (…) are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:

1. a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
2. b) orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligații;
3. c) o societate la care deține calitatea de asociat unic ori funcția de administrator sau de la care obține venituri;
4. d) o altă autoritate din care face parte;
5. e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
6. f) asociație sau fundație din care face parte.”

De asemenea, având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1)  din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, composesoratul este „o formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră”, precizăm că funcția de membru în organele de conducere, administrare și control ale asociațiilor (în cazul de față, funcția de membru în organele de conducere ale composesoratului) se include în declarația de interese, potrivit prevederilor art. 111 alin. (2) lit. b) Legea nr. 161/2003.

Conform art. 5 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ”), asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice.

Pentru realizarea obiectivelor proprii, potrivit art. 91 alin. (7) din Codul administrativ, consiliul director din cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară poate propune adunării generale înființarea unui aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.

Organizarea și modul de funcționare a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate, conform art. 91 alin. (2) din Codul administrativ.

Din interpretarea prevederilor Capitolului IV „Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese” din Titlul VI „Mandatul de ales local” din Partea a III-a „Administrația publică locală” din Codul administrativ coroborat cu prevederile care vizează aleșii locali din titlul IV „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice” din Cartea I „Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției” din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, considerăm că deținerea funcției de consilier local simultan cu poziția de director – membru al aparatului tehnic al unei asociații de dezvoltare intercomunitare nu generează o stare de incompatibilitate.

De avut,  însă, în vedere, de exemplu, anumite calități/funcții deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local și reglementate de lege care atrag starea de incompatibilitate pentru alesul local, cum ar fi, spre exemplu, situația în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de acționar semnificativ la o societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean, măsură reglementată la art. 89 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

Totodată, trebuie verificat în ce măsură deținerea funcției de consilier local simultan cu poziția de director – membru al aparatului tehnic al unei asociații de dezvoltare intercomunitare ar putea genera o situație de conflict de interese, conform legii.

Nu în ultimul rând, trebuie îndeplinite condițiile de ocupare a posturilor din cadrul aparatului tehnic, astfel cum acestea sunt stabilite prin actele de reglementare a asociației de dezvoltare intercomunitare.