Conform art. 5 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ”), asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice.
Organizarea și modul de funcționare a organelor asociației de dezvoltare intercomunitară sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate, conform art. 91 alin. (2) din Codul administrativ.
Totodată, la art. 91 alin. (5) din Codul administrativ se arată că „Adunarea generală alege dintre membrii săi președintele asociației de dezvoltare intercomunitară.”, Adunarea generală fiind organul de conducere „format din reprezentanții tuturor unităților administrativ-teritoriale asociate”, potrivit prevederilor art. 91 alin. (3) din Codul administrativ.
Mai mult, art. 132 din Codul administrativ prevede că unitățile administrativ-teritoriale „sunt reprezentate de drept în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (…) de către primari.”, aceștia având posibilitatea de a delega această calitate.
De asemenea, menționăm faptul că funcția de primar este incompatibilă cu „orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale” potrivit art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
Din interpretarea prevederilor Capitolului IV „Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese” din Titlul VI „Mandatul de ales local” din Partea a III-a „Administrația publică locală” din Codul administrativ coroborat cu prevederile care vizează aleșii locali din titlul IV „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice” din Cartea I „Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției” din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, considerăm că o persoană poate deține, simultan, atât funcția de primar, cât și funcția de președinte al unei asociații de dezvoltare intercomunitară, fără a genera o stare de incompatibilitate.
Față de cele de mai sus, amintim că, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, interpretarea oficială a prevederilor legale se face de către autoritatea care a adoptat norma, Guvernul României, respectiv Agenția Națională de Integritate în cazul de față, ori de către instanță.