Centrul de informare pentru administrația publică locală „Etică, transparență și integritate”

Din interpretarea prevederilor Capitolului IV „Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese” din Titlul VI „Mandatul de ales local” din Partea a III-a „Administrația publică locală” din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ”,) coroborat cu prevederile care vizează aleșii locali din titlul IV „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice” din Cartea I „Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției” din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 161/2003”), considerăm că deținerea funcției de consilier local simultan cu funcția de președinte al unui composesorat nu generează o stare de incompatibilitate.

Totodată, trebuie verificat în ce măsură deținerea funcției de consilier local simultan cu funcția de președinte al unui composesorat ar putea genera o situație de conflict de interese, conform legii.

Astfel, potrivit prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul administrativ, „Alesul local (…) are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:

1. a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
2. b) orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligații;
3. c) o societate la care deține calitatea de asociat unic ori funcția de administrator sau de la care obține venituri;
4. d) o altă autoritate din care face parte;
5. e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
6. f) asociație sau fundație din care face parte.”

De asemenea, având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1)  din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, composesoratul este „o formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră”, precizăm că funcția de membru în organele de conducere, administrare și control ale asociațiilor (în cazul de față, funcția de membru în organele de conducere ale composesoratului) se include în declarația de interese, potrivit prevederilor art. 111 alin. (2) lit. b) Legea nr. 161/2003.

Conform art. 5 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ”), asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice.

Pentru realizarea obiectivelor proprii, potrivit art. 91 alin. (7) din Codul administrativ, consiliul director din cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară poate propune adunării generale înființarea unui aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.

Organizarea și modul de funcționare a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate, conform art. 91 alin. (2) din Codul administrativ.

Din interpretarea prevederilor Capitolului IV „Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese” din Titlul VI „Mandatul de ales local” din Partea a III-a „Administrația publică locală” din Codul administrativ coroborat cu prevederile care vizează aleșii locali din titlul IV „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice” din Cartea I „Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției” din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, considerăm că deținerea funcției de consilier local simultan cu poziția de director – membru al aparatului tehnic al unei asociații de dezvoltare intercomunitare nu generează o stare de incompatibilitate.

De avut,  însă, în vedere, de exemplu, anumite calități/funcții deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local și reglementate de lege care atrag starea de incompatibilitate pentru alesul local, cum ar fi, spre exemplu, situația în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de acționar semnificativ la o societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean, măsură reglementată la art. 89 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

Totodată, trebuie verificat în ce măsură deținerea funcției de consilier local simultan cu poziția de director – membru al aparatului tehnic al unei asociații de dezvoltare intercomunitare ar putea genera o situație de conflict de interese, conform legii.

Nu în ultimul rând, trebuie îndeplinite condițiile de ocupare a posturilor din cadrul aparatului tehnic, astfel cum acestea sunt stabilite prin actele de reglementare a asociației de dezvoltare intercomunitare.

Baza legală pentru asigurarea activității de audit public intern prin cooperare este reprezentată de:

• Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern;
• Hotărârea Guvernului nr. 1183/2012 pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcției de audit public intern.

Condițiile specifice necesar a fi îndeplinite de persoana care participă la concurs pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant de auditor intern sunt cele stabilite prin fișa postului, la propunerea compartimentului de audit intern.

Competențele profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperă, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 672/2002, cel puțin următoarele domenii:

• audit intern;
• managementul riscului, controlul intern și guvernanță;
• management;
• contabilitate;
• finanțe publice;
• tehnologia informației;
• drept.

Etapele pentru numirea auditorilor interni sunt prevăzute la secțiunea 2.3.4.1. din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1086/2013:

„2.3.4.1. Numirea auditorilor interni

2.3.4.1.1. Pentru obținerea avizului candidații pentru funcția de auditor intern depun un dosar care cuprinde următoarele documente:

1. a) curriculum vitae;
2. b) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni;
3. c) o lucrare în domeniul auditului public intern;
4. d) două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern.

2.3.4.1.2. Șeful compartimentului de audit public intern analizează dosarele de avizare depuse de solicitanți și realizează un interviu cu aceștia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului; notarea și stabilirea calificativului de către șeful compartimentului se face prin respectarea acelorași cerințe stabilite pentru avizarea șefului compartimentului de audit public intern din prezentele norme.

2.3.4.1.3. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante și conducerii entității publice în cauză, în termen de două zile de la data susținerii interviului.”

Pe site-ul ACoR regăsiți o serie de documente standardizate pentru exercitarea auditului public intern prin cooperare (https://www.acor.ro/activitati-prin-cooperare/)

Atât pe site-ul ACoR, cât și pe site-ul Ministerului Finanțelor (https://mfinante.gov.ro/domenii/informatii-contribuabili/institutii-publice/ucaapi/sistem-de-cooperare-pentru-audit) este disponibil un document cu caracter orientativ pentru Filialele Județene ale ACoR, Asociațiile de Dezvoltare Intracomunitară și alte entități care asigură activitatea de audit public intern, respectiv „Modelul cadru privind organizarea și derularea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de auditor intern (conducere și execuție) în cadrul…..”.

Baza legală pentru elaborarea unor astfel de coduri/proceduri pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese în gestionarea programelor finanțate din fonduri europene nerambursabile o reprezintă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, care la art. 3 alin. (1) arată că „ Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și beneficiarii sunt obligați, în activitatea lor, să elaboreze și să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea acordării și utilizării acestor fonduri, precum și respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, așa cum este aceasta definită în legislația comunitară.”