Puncte de vedere legislație

Conform art. 5 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ”), asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice.

Pentru realizarea obiectivelor proprii, potrivit art. 91 alin. (7) din Codul administrativ, consiliul director din cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară poate propune adunării generale înființarea unui aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.

Organizarea și modul de funcționare a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate, conform art. 91 alin. (2) din Codul administrativ.

Din interpretarea prevederilor Capitolului IV „Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese” din Titlul VI „Mandatul de ales local” din Partea a III-a „Administrația publică locală” din Codul administrativ coroborat cu prevederile care vizează aleșii locali din titlul IV „Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice” din Cartea I „Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției” din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, considerăm că deținerea funcției de consilier local simultan cu poziția de director – membru al aparatului tehnic al unei asociații de dezvoltare intercomunitare nu generează o stare de incompatibilitate.

De avut,  însă, în vedere, de exemplu, anumite calități/funcții deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local și reglementate de lege care atrag starea de incompatibilitate pentru alesul local, cum ar fi, spre exemplu, situația în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de acționar semnificativ la o societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean, măsură reglementată la art. 89 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

Totodată, trebuie verificat în ce măsură deținerea funcției de consilier local simultan cu poziția de director – membru al aparatului tehnic al unei asociații de dezvoltare intercomunitare ar putea genera o situație de conflict de interese, conform legii.

Nu în ultimul rând, trebuie îndeplinite condițiile de ocupare a posturilor din cadrul aparatului tehnic, astfel cum acestea sunt stabilite prin actele de reglementare a asociației de dezvoltare intercomunitare.

Baza legală pentru asigurarea activității de audit public intern prin cooperare este reprezentată de:

• Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern;
• Hotărârea Guvernului nr. 1183/2012 pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcției de audit public intern.

Condițiile specifice necesar a fi îndeplinite de persoana care participă la concurs pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant de auditor intern sunt cele stabilite prin fișa postului, la propunerea compartimentului de audit intern.

Competențele profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperă, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 672/2002, cel puțin următoarele domenii:

• audit intern;
• managementul riscului, controlul intern și guvernanță;
• management;
• contabilitate;
• finanțe publice;
• tehnologia informației;
• drept.

Etapele pentru numirea auditorilor interni sunt prevăzute la secțiunea 2.3.4.1. din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1086/2013:

„2.3.4.1. Numirea auditorilor interni

2.3.4.1.1. Pentru obținerea avizului candidații pentru funcția de auditor intern depun un dosar care cuprinde următoarele documente:

1. a) curriculum vitae;
2. b) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni;
3. c) o lucrare în domeniul auditului public intern;
4. d) două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern.

2.3.4.1.2. Șeful compartimentului de audit public intern analizează dosarele de avizare depuse de solicitanți și realizează un interviu cu aceștia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului; notarea și stabilirea calificativului de către șeful compartimentului se face prin respectarea acelorași cerințe stabilite pentru avizarea șefului compartimentului de audit public intern din prezentele norme.

2.3.4.1.3. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante și conducerii entității publice în cauză, în termen de două zile de la data susținerii interviului.”

Pe site-ul ACoR regăsiți o serie de documente standardizate pentru exercitarea auditului public intern prin cooperare (https://www.acor.ro/activitati-prin-cooperare/)

Atât pe site-ul ACoR, cât și pe site-ul Ministerului Finanțelor (https://mfinante.gov.ro/domenii/informatii-contribuabili/institutii-publice/ucaapi/sistem-de-cooperare-pentru-audit) este disponibil un document cu caracter orientativ pentru Filialele Județene ale ACoR, Asociațiile de Dezvoltare Intracomunitară și alte entități care asigură activitatea de audit public intern, respectiv „Modelul cadru privind organizarea și derularea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de auditor intern (conducere și execuție) în cadrul…..”.

Baza legală pentru elaborarea unor astfel de coduri/proceduri pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese în gestionarea programelor finanțate din fonduri europene nerambursabile o reprezintă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, care la art. 3 alin. (1) arată că „ Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și beneficiarii sunt obligați, în activitatea lor, să elaboreze și să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea acordării și utilizării acestor fonduri, precum și respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, așa cum este aceasta definită în legislația comunitară.”

În conformitate cu dispozițiile legale din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare:

” Art. 227

Regimul incompatibilităților aplicabil aleșilor locali

(1) Regimul incompatibilităților aplicabil funcției de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și consilier județean, după caz, este cel prevăzut în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului cod.

(3) Prin activități în domeniul didactic pe care primarul și viceprimarul, primarul general și viceprimarul municipiului București, președintele și vicepreședintele consiliului județean le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).”

Art. 429

Desfăşurarea de activităţi în sectorul public şi în sectorul privat

Funcţionarii publici pot desfăşura activităţi remunerate în sectorul public şi în sectorul privat, cu respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese.

Art. 445

Respectarea regimului juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților

(1) Funcționarii publici au obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților,precum și normele de conduită.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), funcționarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligația de a evalua situațiile care pot genera o situație de incompatibilitate sau un conflict de interese și de a acționa pentru prevenirea apariției sau soluționarea legală a acestora.

(3) În situația intervenirii unei incompatibilități sau a unui conflict de interese, funcționarii publici au obligația de a acționa conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilității sau a conflictului de interese, în termen legal.

(4) La numirea într-o funcție publică, la încetarea raportului de serviciu, precum și în alte situații prevăzute de lege, funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, declarația de avere și declarația de interese. Declarația de avere și declarația de interese se actualizează anual, potrivit legii.

Art. 460

Funcționarilor publici li se aplică regimul incompatibilităților în exercitarea funcțiilor publice stabilit prin legislația specială privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice.

Art. 462

Funcții sau activități care nu sunt incompatibile cu funcția publică

(1) Funcționarii publici au obligația de a respecta prevederile legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, prin care se stabilesc funcțiile sau activitățile care nu sunt incompatibile cu funcția publică.

(2) Activitățile în domeniul didactic pe care funcționarii publici le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, sunt activitățile desfășurate de funcționarii publici care ocupă funcții didactice în instituțiile de învățământ de stat sau private autorizate/acreditate în condițiile legii ori care au calitatea de formator, mentor sau persoană-resursă în cadrul programelor de formare profesională a adulților organizate în condițiile actelor normative din domeniul formării profesionale, ori care au calitatea de specialist în comisiile de examinare sau de evaluator în comisiile de evaluare/monitorizare în cadrul programelor de formare profesională a adulților, organizate în condițiile actelor normative din domeniul formării profesionale a adulților.

(3) Funcționarii publici care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (2) au obligația de a respecta programul de lucru prevăzut de lege sau de reglementările proprii ale instituțiilor în cadrul cărora sunt numiți.”

În conformitate cu prevederile din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:

“Art. 87

1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități

a) Abrogat(ă)

b) funcția de prefect sau subprefect;

c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;

d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație;

e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) Abrogat(ă)

g) calitatea de comerciant persoană fizică;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) calitatea de deputat sau senator;

j) funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcție asimilată acestora;

k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale.

(1¹) Activitatea desfășurată de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, în calitate de membru al consiliului de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație, la unitățile și instituțiile de învățământ de stat sau confesionale și la spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale nu este retribuită..

(2) Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București nu pot deține, pe durata exercitării mandatului, funcția de consilier județean.

(3) Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.”

Art. 96

(1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii  publici  parlamentari  şi  funcţionarii  publici cu statut  special pot  exercita funcţii în  alte  domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.

(2) În situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt numiţi.”

În conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare:

„Art. 3

Formarea profesională a adulţilor, finalizată cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaştere naţională şi/sau certificate de competenţe profesionale, este o activitate de interes general care face parte din sistemul naţional de educaţie şi formare profesională.

Art. 9

Formarea profesională a adulților se poate realiza, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță, după caz, de persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau privat, stabilite în România, în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele aparținând Spațiului Economic European, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, denumite în continuare furnizori de formare profesională.

Art. 13

Formarea profesională a adulţilor se realizează prin programe de formare profesională ce cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu.

 Art. 14

(1)  Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională pentru ocupaţii,

meserii, specializări şi profesii, denumite în continuare ocupaţii, cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România – C.O.R.”

În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare:

a) informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informaţiile necesare pentru a planifica, obţine şi păstra un anumit loc de muncă;

b) educaţia cu privire la carieră, care se realizează în instituţiile de învăţământ prin intermediul ariei curriculare „consiliere şi orientare”. Sunt oferite informaţii despre piaţa muncii, se formează abilităţi de a face alegeri privind educaţia, formarea, munca şi viaţa în general, oportunităţi de a experimenta diverse roluri din viaţa comunităţii sau din viaţa profesională, instrumente pentru planificarea carierei;

c) consilierea în carieră, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspiraţiile, să îşi înţeleagă propriul profil educaţional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile acţiuni, să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranziţie în diferite momente;

d) consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea, să înveţe despre abilităţile necesare pentru a căuta şi a obţine un loc de muncă;

e) plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă.

În conformitate cu prevederile din Hotărârea de Guvern nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcţionarilor publici:

Art. 3

(1)       În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:(…)

d) formator – persoană cu experienţă, abilităţi şi competenţe profesionale specifice, atestate sau, după caz, certificate în condiţiile legii, în domeniul instruirii prin utilizarea de metode şi tehnici specifice educaţiei la adulţi;”

A. Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm că, exercitarea funcției de primar simultan cu exercitarea calității de formator, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu Asociația Comunelor din România sau Asociația Municipiilor nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.

B.   Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale, opinăm că exercitarea unei funcții publice în cadrul unei primării simultan cu exercitarea calității de formator, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu Asociația Comunelor din România sau Asociația Municipiilor, nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 462 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, coroborate cu dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Precizăm că prezentul răspuns reprezintă punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate raportat la situația de fapt descrisă de dumneavoastră și la dispozițiile legale incidente, nu este o interpretare generală şi obligatorie a textelor de lege și nu reprezintă rezultatul activității de evaluare efectuată în condițiile Legii nr. 176/2010.

1.Situatia de fapt analizata: Daca detinerea calitatii de personal contractual, angajat in baza unui contract individual de munca in cadrul cabinetului primarului, simultan cu functia de consilier local este de natura sa genereze o stare de incompatibilitate.
2. Dispozitii legale aplicabile:
In conformitate cu dispozitiile din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare:

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că deținerea simultană a calității de parlamentar și a calității de prorector al unei universotăți de stat, nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate, având în vedere prevederile legale aplicabile. În acest sens, având în vedere atât voința legiuitorului, cât și reținerile instanței supreme, opinăm în sensul în care funcțiile prevăzute de art. 207 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 sunt funcții de conducere didactică, atât timp cât ele nu cumulează prerogative de putere publică, cum ar fi atribuţii privind emiterea unor acte administrative, gestionare de resurse umane în cadrul universității (numiri şi eliberări din funcţii, aplicarea unor sancţiuni etc.), sau atribuţii în ceea ce priveşte angajarea răspunderii, administrarea patrimoniului, etc., funcția de prorector circumscriindu-se acestei ipoteze. Cu toate acestea, considerăm oportună sublinierea faptului că, având în vedere textele legale aplicabile, precum și prerogativele pe care le exercită, dar și atribuțiile specifice funcției, privind emiterea unor acte administrative, de gestionare a resurselor umane, sau în ceea ce privește angajarea răspunderii, ar fi incidentă starea de incompatibilitate în situația dată, dacă deputatul sau senatorul ar deține, în mod simultan cu calitatea de parlamentar, și funcția de rector al unei universități de stat.

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente art. 88 lit. c) din Legea nr. 161/2003, opinăm că exercitarea unei funcții publice concomitent cu calitatea de consilier local în cadrul consiliului local este de natură să genereaze o situație de incompatibilitate, consilierul local având obligația de a renunța la funcția care atrage starea de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data numirii în această funcție.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, având în vedere că noul Cod civil interzice analogia precum și faptul că incompatibilitățile sunt de strictă interpretare iar organizațiile neguvernamentale nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de legiuitor la art. 81 sau art. 82 din Legea nr. 161/2003, opinăm că deținerea simultană a funcției (neremunerată) de Președinte/Vicepreședinte al unei asociații, înființată în baza OG nr. 26/2000, și a celei de deputat în Parlamentul României nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.